CryptoDATA se prezintă drept o companie multinațională cu sute de angajați și zeci de proiecte internaționale, care va valora peste un miliard de dolari într-un singur an. Datele financiare arată, însă, contrariul: cifra de afaceri era de 12 milioane de lei în 2022, profitul de 2,5 milioane de lei și un total de 42 de angajați. Datoriile, în schimb, erau de 42 de milioane de lei.
Cu toate acestea, nu există niciun serviciu de vânzare în acest sens, așa cum se întâmplă în majoritatea proiectelor de criptomonede. Este un caz unic în lume de tehnologie și software despre care nu vorbește nimeni, ci doar românii, în special partenerii patronilor de la Cluj care se laudă că au obținut sponsorizări.
O altă minciună – aplicația Wispr, pe care patronii CryptoDATA o prezintă drept alternativa românească la WhatsApp și Telegram, cu 1 milion de utilizatori. În realitatea, abia a înregistrat 50.000 de descărcări, iar cele mai multe recenzii au fost negative legate de securizarea datelor și operabilitate.
Afacerea CryptoDATA a pornit, în fapt, de la minarea de criptomonede. Sursele din interiorul CryptoDATA spun că ar fi vorba de 25.000 de sisteme de minat găzduite într-o hală din Buzău. Unități de minat pe care chiar Bogdan Mărunțiș s-a ocupat să le aducă în țară și să le opereze.
De altfel, așa cum „ferma de criptomonede” a fost finanțată cu bani europeni dați de statul român, așa este finanțată și actuala companie CryptoDATA – cu fonduri europene pentru proiecte ale statului român, inclusiv în domeniul apărării.
Fondată în 2011 de germanul Harald Seiz, împreună cu cofondatorul Josip Heit și cu partenerii Alex Bodi, Ovidiu Toma, actualul şef al CryptoDATA, Karatbars a pretins că oferă lingouri de aur clienților care investesc bani. Apoi, Karatbars s-a mutat în zona criptomonedelor și a fost sistată forțat activitatea în urmă cu câțiva ani.
Ideea pe care au prezentat-o investitorilor naivi a fost aceea de a permite plăți virtuale bazate pe aur. Din păcate pentru cei care au crezut, acest lucru nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că aveau „400 de tone de aur într-un seif de la una dintre minele sale din Madagascar”, după cum susțineau Toma, Seiz, Bodi și Heit.
În realitate, nu au existat nici seiful, nici mina.
Ovidiu Toma a declarat că nu a avut nimic de-a face cu escrocheria, că a vândut doar telefoane mobile şi a colaborat doar în 2019 cu Karatbars și cealaltă companie, GSB.
Sursele din interiorul CryptoDATA relatează că, la finalul „colaborării” cu Karatbars, Ovidiu Toma și Bogdan Mărunțiș, cu complicitatea lui Florian Coldea, au pus presiune pe Josip Heit și Harald Seiz astfel încât să le preia și bunurile, nu doar banii pentru producerea lor.
În 2018, Jet Wash MBG SRL a semnat un contract de finanțare cu Ministerul Dezvoltării pentru a accesa fonduri europene nerambursabile în valoare de 200.000 de euro. În documentele proiectului responsabil financiar al Jet Wash MBG SRL apare Elisabeta Mărunțis, fost director economic al Gerom Buzău.
Într-unul dintre documentele multiplelor procese dintre Gerom și Jet Wash MBG SRL se susține că Gerom a dat în folosință spre închiriere o hală pentru spălătorie, acolo unde avea să fie ascunsă „uzina de minat criptomonede”.
În timp ce obțineau criptomonede în portofelele digitale, patronii CryptoDATA își extindeau afacerile. Bogdan Mărunțiș se laudă cum aduce telefoane din China fără să plătească taxe vamale. Și mai șocant este că patronii au vrut să se folosească de orice mijloc pentru a se îmbogăți, chiar și dacă exploatau clienții, încălcându-le drepturile și libertățile.
Pe lângă monedele digitale minate în hala din Buzău, patronii CryptoData au creat un soft pe telefoanele pe care le vând pentru a mina criptomonede în portofelele lor digitale, fără ca utilizatorii să știe că dispozitivele le sunt folosite.
Mai mult și mai grav decât atât, informațiile personale ale utilizatorilor sunt și colectate prin programe de tip spyware care monitorizează activitatea de pe telefoane.
Bani și informații, exact ce își dorește Coldea cel mai mult pentru a-și menține puterea și chiar la pensie, așa au fost instruiți și Ovidiu Toma, împreună cu finul său, Bogdan Mărunțiș.
În ultima sa perioadă de activitate, șeful statului paralel, Florian Coldea s-a bucurat de o soldă militară de peste 11,600 de lei cât era la vârful SRI. După ce a trecut în rezervă, generalul negru a primit lună de lună o pensie de peste 9.500 de lei, bani de care beneficiază și acum. Însă afacerile acum au început. A pus bazele a două firme în care ear asociat cu un fost general-locotenent din catrul SRI, Dumitru Cocoru.
Strategic Sys SRL și Strategic Assets SRL sunt societățile comerciale destinate serviciilor de consultanță, finanțe și imobiliare.
În 2022, prima firmă a avut o cifră de afaceri de aproape 3 milioane de lei cu un singur angajat și a obținut un profit net de aproximativ 2,7 milioane de lei.
Cu un an înainte a înregistrat un profit de peste 860 de mii de euro.
Cea de-a doua firmă destinată investițiilor, mai exact, imobiliare, fonduri de pensii și chiar intermedieri pentru credite bancare, i-a adus un profit lui Coldea de peste 520.000 de euro, în anul 2022.
