O dietă care combină grăsimile nesaturate, precum cele din uleiul de măsline, cu legume bogate în nitraţi, precum spanacul, ar putea proteja contra hipertensiunii, potrivit unui studiu britanic, care a identificat mecanismul biologic benefic din spatele regimului mediteranean.
Studiu, realizat pe şoareci, în Statele Unite, i-a ajutat pe cercetători să înţeleagă rezultatele unor cercetări precedente, potrivit cărora acest regim alimentar poate să reducă tensiunea arterială.
Regimul mediteranean cuprinde cel mai adesea lipide nesaturate, existente în uleiul de măsline şi în fructele cu coajă, dar şi legume, precum spanac, ţelină şi morcovi. Aceste fructe şi legume sunt bogate în nitraţi anorganici şi în nitriţi, compuşi chimici produşi prin oxidarea azotului.
Când aceste două grupe de alimente sunt combinate, reacţia chimică a acizilor graşi nesaturaţi cu moleculele de azot conţinute în acele legume declanşează formarea acizilor graşi „nitro” care scad tensiunea arterială.
Cercetătorii de la King’s College din Londra, al căror studiu a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), au încercat să afle dacă acei nitraţi şi nitriţi neutralizează o enzimă care regularizează tensiunea arterială.
Şoarecii modificaţi genetic pentru a fi rezistenţi la acest proces de neutralizare a acelei enzime au continuat să aibă o tensiune arterială ridicată, în ciuda faptului că au fost hrăniţi cu alimente bogate în acizi graşi nitro, care în mod normal se formează în organism atunci când regimul alimentar este unul mediteranean.
În schimb, în cazul şoarecilor obişnuiţi, supuşi aceluiaşi tip de alimentaţie, aceşti acizi graşi au contribuit la scăderea tensiunii arteriale.
De altfel, alte studii care au fost prezentate luni la conferinţa organizată de American Thoracic Society în oraşul californian San Diego sugerează faptul că uleiul de măsline ar reduce anumite efecte cardiovasculare nocive cauzate de poluarea aerului.
„Expunerea la particulele fine în suspensie în aer poate să declanşeze disfuncţii ale vaselor sangvine, fapt care poate să provoace probleme cardiovasculare şi să contribuie la apariţia aterosclerozei”, a explicat medicul Haiyan Tong, cercetător la Agenţia americană de protecţie a mediului înconjurător (EPA), principalul autor al studiului.
„În timp ce uleiul de măsline şi cel de peşte sunt cunoscute pentru efectele lor benefice contra acestei disfuncţii, noi am examinat folosirea unor suplimente alimentare care conţin aceste uleiuri, pentru a contracara efectele cardiovasculare nefaste ale expunerii la o concentraţie ridicată a particulelor poluante din aer”, a precizat el.
Dintr-un grup de 42 de adulţi, o parte a luat, timp de patru săptămâni, suplimente cu ulei de măsline, o parte – suplimente cu ulei de peşte, iar o parte nu a luat nimic. Voluntarii au fost expuşi timp de două ore într-o cameră cu aer filtrat, iar în ziua următoare, într-un mediu cu concentraţii ridicate de particule fine poluante.
Voluntarii din primul grup nu au prezentat nicio modificare în privinţa dilatării vaselor sangvine, în timp ce voluntarii din celelalte două grupuri au suferit o scădere cu 13% (ulei de peşte), respectiv cu 19,4% (grupul ţintă) a tensiunii arteriale.
Totodată, sinteza unei proteine care joacă un rol cheie în dizolvarea cheagurilor sangvine a crescut cu 11,6% imediat după expunerea la aerul poluat în cazul participanţilor trataţi cu ulei de măsline. Acest efect a persistat până la 20 de ore după expunere. Cercetătorii nu au constatat nicio modificare în grupul tratat cu ulei de peşte, respectiv în grupul ţintă.
