Un vânător dintr-un sat de munte s-a rătăcit în munţi. Ieşind dintr-o prăpastie adâncă, el s-a împiedicat şi a plonjat cu capul în jos, dar nu s-a rănit, pentru că a căzut într-un lac. Apa lacului necunoscut era vie. Dar vânătorul nu ştia acest lucru, iar, de înotat, nu ştia să înoate.
Cufundându-se şi înghiţind multă apă, el a început să strige după ajutor:
– Ajutor! Mă înec! Mor!
Dar vânătorul nu s-a înecat, întrucât apa l-a susţinut şi nu a murit, pentru că apa era vie. Cu chiu cu vai, a ajuns la mal şi a văzut o inscripţie pe stâncă: „Apa acestui lac este vie. Cel ce va gusta apă din lac, va trăi mult, dar va uita pentru totdeauna drumul pân-aici”.
Vânătorul a ieşit din prăpastie, a ajuns acasă şi, deşi a dobândit viaţă lungă, nu a putut spune nimănui unde se află lacul cu apă vie.
Citește continuarea pe realitateaspirituala.net.
