Robert Golob s-a întâlnit joi cu actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, iar la conferinţa comună de presă un jurnalist sloven l-a întrebat pe premier dacă îl susţine pe Mark Rutte.
„Când vine vorba de noul secretar general, adevărul este că în urmă cu circa o lună de zile, ne-am exprimat sprijinul pentru Mark Rutte. Adevărul este că, la acel moment, dl Rutte era singurul candidat, aşa că, evident, nu am avut nicio reţinere să ne exprimăm sprijinul, atunci”, a arătat Robert Golob.
Între timp, însă, şi Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura.
„Am luat-o foarte în serios”, a mărturisit premierul Sloveniei, explicând că Ljubljana împărtăşeşte în special punctul de vedere ale preşedintelui român referitoare la „regionalitatea poziţiilor” de conducere.
„Şi continuăm să analizăm acest lucru (candidatura la şefia NATO – n.r.), ceea ce înseamnă că acum, din moment ce există doi candidaţi, îi vom lua în serios pe amândoi”, a menţionat premierul Sloveniei.
„Nu spunem că ne revizuim încă decizia, dar le analizăm pe amândouă, iar la final va trebui să fie luată o decizie în unanimitate”, a ţinut să precizeze Golob.
El a spus că Slovenia va face tot posibilul pentru a promova candidatul care va obţine cele mai multe voturi. „În acest moment, acesta pare să fie Mark Rutte. Dar aş spune că va trebui să mai aşteptăm câteva săptămâni, pentru a fi decisivi în această privinţă”, a adăugat premierul Sloveniei, dând de înţeles că deocamdată este o cursă cu final deschis între premierul olandez şi preşedintele Klaus Iohannis şi este posibilă o răsturnare de situaţie.
Iohannis, întrebat ce îl diferenţiază de Mark Rutte pentru şefia NATO: Ne deosebeşte geografia, istoria. Sunt unele teme unde abordările noastre sunt uşor diferite în ce priveşte viitorul NATO.
Pe 12 martie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale Alianţei Nord-Atlantice.
În momentul în care a făcut anunţul, cel puţin 20 din cei 32 de membri ai NATO, între care cei mai importanţi membri occidentali – SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania -, îşi anunţaseră sprijinul pentru Mark Rutte. Iohannis ar putea câştiga însă teren mai ales în rândul esticilor, în condiţiile în care Ungaria şi Bulgaria, cărora li s-ar putea adăuga Turcia, au anunţat deja că nu sunt de acord cu olandezul Rutte în fruntea NATO.
Pentru obţinerea poziţiei de secretar general al NATO este nevoie de consens, votul presupunând unanimitate.
