”O să vă adresez public întrebarea dacă durata de trei ani a mandatului este suficientă pentru implementarea unui proiect managerial reformator şi consistent. E o teză care necesită o atentă reflecţie şi care va trebui să fie pusă pe tapet. Sigur, anul 2024 poate nu e cel mai bun an de a discuta teme foarte sensibile legate de regimul jusdiciar, din motive lesne de înţeles, însă cred că la un moment dat această temă va trebui să fie discutată”, a spus Alina Gorghiu.
”Vă spun cu experienţa de 20 de ani că am observat efectele toxice pe care schimbările constante, dese, de miniştri, de şefi de instituţii, le-au avut asupra implementării unor proiecte manageriale relevante,asupra implementării unor politici publice sănătoase, toate acestea necesitând timp, necesitând stabilitatea sistemelor. Rezonez cu una din recomandările Comisiei de la Veneţia, cea care prevede faptul că procurorii de rang înalt şi adjuncţii acestora ar trebui să fie numiţi pentru perioade mai lungi de timp, fără posibilitatea de reînnoire a mandatelor”, a spus ministrul.
Alina Gorghiu a menţionat că, dacă ne uităm ce se întâmplă în UE, constatăm că durata mandatelor procurorului general în statele membre variază undeva între 3 şi 9 ani, iar perioada de trei ani e doar la noi şi în Grecia, restul au o durată semnificativă a mandatului.
”Anul viitor, când se va putea face impactul legilor justiţiei, care va marca trecerea unei perioade rezonabile, va fi probabil un moment propice pentru a realiza împreună cu sistemul judiciar o evaluare obiectivă a acestor idei de îmbunătăţire a unor prevederi din legi”, a subliniat Gorghiu.
