Strategia Rusiei de a transforma Ucraina într-o parte a noii sale viziuni geopolitice capătă o nouă dimensiune, după declarațiile recente ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Oficialul rus susține că „o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia”, un argument care întărește ambiția Moscovei de a restabili influența sovietică asupra fostelor republici din blocul estic. Această viziune nu se oprește la granițele Ucrainei, ci vizează o reconfigurare a Europei de Est, în care și România ar putea avea de suferit, conform Il Messaggero.
CE reprezintă „Noua Eurasie” în accepțiunea Moscovei
În timp ce Ucraina continuă să reziste ofensivei ruse, Kremlinul promovează ideea că anexarea unor regiuni ucrainene nu este doar o chestiune de conflict militar, ci parte a unui plan mai amplu de redefinire a sferelor de influență. Peskov a subliniat că referendumul din regiunile ocupate – Donețk, Lugansk, Zaporijjia și Herson – este o expresie a „voinței populare” de a se alătura Federației Ruse. Această strategie urmărește mai mult decât anexarea teritorială: scopul final este crearea unei „noi Eurasii”, o structură geopolitică menită să înlocuiască influența occidentală în regiune.
Declarațiile lui Peskov vin în contextul în care fostul președinte american Donald Trump a susținut într-un interviu pentru „Fox News” că Ucraina „ar putea într-o zi să devină parte a Rusiei”. Aceste afirmații alimentează speculațiile privind un posibil acord între Trump și Putin, în cazul în care liderul republican ar reveni la Casa Albă. Un astfel de scenariu ar putea deschide calea unei negocieri în care Ucraina să fie divizată, iar state din estul Europei, inclusiv România, să fie expuse unor riscuri geopolitice majore.
În eventualitatea în care Ucraina și-ar pierde complet suveranitatea în fața Rusiei, România ar deveni o țară de frontieră directă cu Federația Rusă, ceea ce ar amplifica tensiunile din regiune. Resursele strategice din Marea Neagră, vitale pentru independența energetică a țării, ar putea deveni o țintă pentru Moscova. De asemenea, un posibil val de migrație cauzat de destabilizarea Ucrainei ar putea pune presiune pe România și alte state europene, amplificând nesiguranța la granițele UE.
În plus, ascensiunea unor politicieni pro-ruși în România, precum Călin Georgescu, care susține retragerea țării din NATO și UE, ar putea facilita propagarea influenței Kremlinului în politica internă. Această tendință nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o mișcare mai largă prin care Rusia încearcă să își restabilească influența în fostele state sovietice și în țările est-europene.
Ambițiile Moscovei nu se opresc la Ucraina. Proiectul unei „noi Eurasii” sub dominație rusă vizează și alte state din fostul bloc sovietic, inclusiv Moldova, Georgia, țările baltice și chiar părți din Europa Centrală. Un astfel de scenariu ar însemna o reconfigurare dramatică a hărții Europei și o amenințare directă la stabilitatea regiunii.
