Konstantinos Tasoulas a fost ales cu o majoritate de 160 de voturi în Parlamentul care are 300 de membri și îi urmează în funcţie Katerinei Sakellaropoulou, prima femeie preşedinte al Republicii Elene, al cărei mandat expiră la jumătatea lunii martie.
Alegerea sa vine după un al patrulea tur de scrutin și se datorează sprijinului majorităţii guvernamentale.
Tururile anterioare au eșuat, deoarece au necesitat o majoritate de 200 de voturi în Adunare, conform Constituţiei Greciei, mult mai mare decât numărul actual de deputaţi ND, respectiv 157.
Premierul Kyriakos Mitsotakis l-a „felicitat călduros pe Konstantinos Tasoulas”, într-o postare pe contul său de X și s-a declarat „convins” că noul președinte al Greciei îşi va îndeplini rolul important de „simbol al unităţii naţionale”, dar şi de „garant al normalităţii democratice”.
Kyriakos Mitsotakis a fost cel care l-a propus pe Konstantinos Tasoulas pentru funcția de președinte al Republicii, generând un val de critici dure din partea partidelor de stânga din opoziţie.
Potrivit lor, propunerea premierului contravine tradiţiei vechi de decenii de a numi o persoană din afara partidului de guvernământ pentru a asigura consensul politic pentru un post onorific.
Anterior, Konstantinos Tasoulas a fost criticat de familiile victimelor celei mai grave catastrofe feroviare din Grecia, care a avut loc în anul 2023 și în urma căreia și-au pierdut viața 57 de persoane.
Acesta a fost acuzat că nu a depus suficiente eforturi, în calitate de preşedinte al Parlamentului la acea vreme, pentru a face ca ancheta privind tragedia să avanseze.
Născut la 17 iulie 1959 în orașul Ioannina, situat în nord-vestul Greciei, Konstantinos Tasoulas are 65 de ani, este membru al partidului ND şi de peste 25 de ani face parte din Parlamentul elen.
De profesie este jurist, iar în perioada 2007-2009 a fost ministru adjunct al Apărării și ministru al Culturii și Sportului în perioada 2014-2015, în plină criză financiară a Greciei.
Atunci când s-a aflat în fruntea Ministerului Culturii, a lansat o campanie internaţională activă pentru returnarea frizelor Parthenonului aflate la British Museum din Londra, după ce acestea fuseseră mutate acolo la începutul secolului al XIX-lea de ambasadorul britanic în Imperiul Otoman, Lordul Elgin.
