Sedentarismul, un efect direct al stilului de viață modern, este considerat unul dintre cei mai mari dușmani ai sănătății umane, potrivit unui studiu amplu prezentat la Sesiunea Științifică a Asociației Americane de Cardiologie.
Statistica alarmantă a sedentarismului
Organizația Mondială a Sănătății raportează că 31% dintre adulți la nivel global nu fac suficientă mișcare, iar România se află pe locul 4 în Europa în clasamentul inactivității fizice. Aproximativ 62% dintre români nu practică deloc sport, în timp ce doar un sfert dintre aceștia includ exercițiile fizice în rutina lor zilnică.
Cercetarea, efectuată pe un eșantion de 90.000 de persoane cu o vârstă medie de 62 de ani, a urmărit timp de opt ani efectele sedentarismului asupra sănătății cardiovasculare. Participanții, echipați cu accelerometre pentru monitorizarea mișcărilor zilnice, au oferit date îngrijorătoare: cei care petrec peste 10,6 ore zilnic în inactivitate – fără a include somnul – sunt mult mai predispuși la boli precum fibrilația atrială, insuficiența cardiacă și atacul de cord.
„Am constatat că sedentarismul este asociat cu un risc cardiovascular maxim după 10,6 ore de inactivitate pe zi. Evitarea unei astfel de rutine poate reduce semnificativ riscul de infarct sau alte complicații cardiovasculare”, a explicat dr. Shaan Khurshid, medic electrofiziolog la Massachusetts General Hospital, într-un interviu pentru Medical News Today.
De ce viața modernă ne ține pe loc
În societățile dezvoltate și urbanizate, oamenii petrec frecvent peste 10 ore în poziție șezut sau întins. Multe dintre activitățile cotidiene, precum utilizarea mașinii, munca de birou sau timpul petrecut pe canapea, contribuie la acest stil de viață. Deplasările pe jos sau alte forme de mișcare activă au devenit tot mai rare.
„Majoritatea oamenilor își petrec cea mai mare parte a zilei în poziție șezut, ceea ce aduce efecte nocive asupra sănătății lor pe termen lung,” subliniază Khurshid.
Mișcarea ocazională nu compensează inactivitatea zilnică
Cercetătorii au descoperit că orele prelungite de stat în poziție inactivă nu pot fi compensate prin câteva sesiuni de exerciții fizice pe săptămână. Deși cele 150 de minute de activitate fizică recomandate săptămânal sunt benefice, ele nu pot contrabalansa efectele negative ale statului prelungit.
„Chiar și persoanele care fac sport ocazional, dar au un stil de viață predominant sedentar, rămân expuse unui risc crescut de deces cardiovascular,” avertizează medicul american.
Efectele negative ale sedentarismului
Pe lângă bolile cardiovasculare, inactivitatea fizică este asociată cu un spectru larg de probleme de sănătate, printre care:
Diabetul de tip 2;Hipertensiunea arterială;Osteoporoza;Cancerul de colon;Problemele psihice, precum depresia și anxietatea.
Cum să combatem sedentarismul?
Pentru a reduce riscurile, specialiștii recomandă adoptarea unui stil de viață activ pe tot parcursul zilei:
Ridicați-vă și faceți pauze de mișcare la fiecare 30 de minute de stat pe scaun;
Includeți în rutina zilnică activități precum mersul pe jos, urcatul scărilor sau exercițiile de stretching;
Alegeți modalități de transport active, cum ar fi bicicleta sau mersul pe jos;
Organizați-vă spațiul de lucru pentru a permite perioade de lucru în picioare.
Sedentarismul este o amenințare majoră pentru sănătatea publică, dar conștientizarea efectelor sale nocive și adoptarea unor obiceiuri zilnice sănătoase pot face diferența. Un stil de viață activ nu doar că prelungește viața, ci o face și mai sănătoasă și plină de energie.
