Tulsi Gabbard, o fostă membră democrată a Congresului, nu are o experienţă profundă în domeniul serviciilor de informaţii şi este văzută ca fiind indulgentă faţă de Rusia şi Siria. Ea se numără însă printre multele alegeri controversate făcute de Trump pentru funcţii de rang înalt în administraţia sa viitoare, ceea ce sugerează că cel de-al 47-lea preşedinte ar putea acorda prioritate loialităţii personale în detrimentul competenţei.
Printre riscuri, spun actuali şi foşti oficiali ai serviciilor de informaţii şi experţi independenţi, se numără faptul că principalii consilieri i-ar putea oferi viitorului preşedinte republican o viziune distorsionată asupra ameninţărilor globale, bazată pe ceea ce cred ei că îl va mulţumi, iar aliaţii străini ar putea fi reticenţi în a mai împărtăşi cu SUA informaţii vitale.
O sursă de securitate occidentală a declarat că ar putea exista o încetinire iniţială a schimbului de informaţii atunci când Trump va prelua funcţia în ianuarie, care ar putea avea un impact potenţial asupra „Five Eyes”, o alianţă de informaţii care cuprinde SUA, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Îngrijorarea aliaţilor SUA este că toate numirile lui Trump se îndreaptă în „direcţia greşită”, a declarat sursa.
Întâlnire de gradul zero la Casa Albă. Au îngropat securea: „Va fi cât se poate de lin”
Atât în interiorul, cât şi în exteriorul reţelei de informaţii americane, o mare parte din îngrijorare se concentrează pe alegerea lui Tulsi Gabbard, în vârstă de 43 de ani, în funcţia de director naţional al serviciilor de informaţii, în special având în vedere opiniile sale considerate ca fiind favorabile Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.
În timp ce Trump a luat unele decizii convenţionale privind personalul, cum ar fi alegerea senatorului Marco Rubio pentru funcţia de secretar de Stat, anunţul de miercuri privind alegerea lui Gabbard, ofiţer în rezervă al armatei americane, a surprins chiar şi unele persoane din interiorul republicanilor. Este probabil ca ea să se confrunte cu întrebări dure în cadrul audierilor de confirmare din Senat.
Tulsi Gabbard, care a părăsit Partidul Democrat în 2022, a stârnit controverse din cauza criticilor sale la adresa sprijinului preşedintelui Joe Biden pentru Ucraina, ceea ce i-a determinat pe unii critici să o acuze că reproduce propaganda Kremlinului.
De asemenea, ea s-a pronunţat împotriva intervenţiei militare americane în războiul civil din Siria în timpul fostului preşedinte Barack Obama şi s-a întâlnit în 2017 cu preşedintele sirian Bashar al-Assad, susţinut de Moscova, cu care Washingtonul a rupt toate relaţiile diplomatice în 2012.
Selectarea lui Gabbard a stârnit alarmă în rândurile ofiţerilor de informaţii, care nu ştiu cât de ferme sunt unele dintre opiniile sale geopolitice, dacă este dezinformată sau pur şi simplu se face ecoul adepţilor lui Trump „Make America Great Again”, a declarat un oficial al serviciilor de informaţii sub rezerva anonimatului.
„Bineînţeles că va exista o rezistenţă la schimbare din partea mlaştinii de la Washington”, a declarat Gabbard într-un interviu acordat Fox News miercuri seara. Ea a spus că alegătorii i-au dat lui Trump „un mandat incredibil” de a se îndepărta de agenda lui Biden, dar nu a oferit detalii politice.
Un oficial european de rang înalt din domeniul informaţiilor a declarat că agenţiile din ţările Uniunii Europene „vor fi pragmatice şi pregătite să se adapteze la schimbări”. „Nu există panică în aer pentru moment”, a adăugat oficialul.
Însă un oficial european din domeniul apărării a descris-o pe Gabbard ca fiind „ferm” ancorată în tabăra Rusiei. „Trebuie să ne descurcăm cu ceea ce avem. Vom fi atenţi”, a spus oficialul.
Unii analişti spun că îngrijorările cu privire la Gabbard ar putea fi temperate de cel ales de Trump la conducerea CIA: John Ratcliffe, un fost congresman care a fost director naţional al serviciilor de informaţii la sfârşitul primului mandat al lui Trump. Deşi este un apropiat al lui Trump şi se aşteaptă ca acesta să ofere puţine poziţii împotriva politicilor sale, Ratcliffe nu este văzut ca o figură controversată şi ar putea acţiona ca o contrapondere pentru Gabbard din postul său din fruntea agenţiei de spionaj nr. 1 dintre cele 18 pe care le-ar supraveghea ea.
Dar unii analişti spun că, prin încercarea de a o instala pe Gabbard alături de alţi loialişti controversaţi, inclusiv congresmanul Matt Gaetz în funcţia de procuror general şi comentatorul Fox şi veteranul militar Pete Hegseth pentru funcţia de secretar al apărării, Trump arată că nu doreşte niciun fel de gardă de protecţie pentru eforturile sale de a reface instituţiile federale.
Criticii democraţi s-au năpustit rapid nu numai asupra opiniilor lui Gabbard, ci şi asupra a ceea ce ei consideră a fi lipsa ei de calificări şi posibilitatea ca noua administraţie să poată utiliza serviciile de informaţii în scopuri politice.
Biroul Directorului Naţional pentru Serviciile de Informaţii a fost creat după atacurile de la 11 septembrie 2001 pentru a remedia ceea ce a fost considerat atunci o lipsă de coordonare între aceste diverse organizaţii.
După ce a părăsit Partidul Democrat, Gabbard a devenit din ce în ce mai critică la adresa lui Biden şi a devenit populară printre conservatori, apărând adesea în emisiuni TV şi radio de extremă dreapta, unde a devenit cunoscută pentru susţinerea politicilor izolaţioniste şi pentru dispreţul arătat faţă de aşa-numitul curent „woke”.
La scurt timp după ce Rusia şi-a lansat invazia din Ucraina în 2022, Gabbard a scris într-o postare pe reţelele sociale: „Acest război şi această suferinţă ar fi putut fi evitate cu uşurinţă dacă administraţia Biden/NATO ar fi recunoscut pur şi simplu preocupările legitime de securitate ale Rusiei cu privire la aderarea Ucrainei la NATO”.
Marco Rubio, un fost rival al lui Trump devenit susţinător, a apărat nominalizarea lui Gabbard, descriind-o drept „o alegere revoluţionară care are şansa de a face o schimbare pozitivă”. Dar alţi republicani au fost mai reţinuţi.
Întrebat despre calificările lui Gabbard, senatorul John Cornyn, membru al Comisiei pentru Informaţii, a declarat: „Ne vom face treaba, vom examina candidaţii şi vom lua o decizie. Aceasta este o responsabilitate constituţională a Senatului”.
Pentru a deveni director naţional al serviciilor de informaţii, Gabbard trebuie mai întâi să fie confirmată de o majoritate a celor 100 de membri ai Senatului SUA, unde s-ar putea confrunta cu opinii potrivnice.
