Tocaci Dan Victor – T.D.V: Nu. Haideți să o luăm așa. Deci… una peste alta… judecătorul a fost absolut fair. Dacă era și prejudiciul acoperit, mergea spre minimum, care însemna 2 ani și 3 luni.Hideg Robertino Cătălin – H.R.C.: Din păcate arabii ăia nu au fost serioși, s-au speriat, au cerut niște referințe la un avocat…Dumitru Dumbravă – D.D: Ă… da, în fine. Deci eu vă spun că e…T.D.V.: …[neinteligibil]…D.D: Situația se poate schimba la Curtea de Apel…H.R.C.: Și ăia au făcut o…
D.D: Dar eu sunt într-o situație nasoală față de avocat, vizavi de plățile care trebuiau făcute și nu s-au făcut. E prima dată când mi se întâmplă așa ceva.H.R.C.: Știu.D.D: Eu am încercat să-i spun: „Bă, omu’ e așa, nu știu cum.”. O să facem tot posibilul ă… și-o să gândim… de fapt am găsit deja. Aseară am avut o analiză fix pe speța dumneavoastră.H.R.C.: Da.D.D: Și-am pus pe hârtie. Avem o rază, o speranță că să vă… se va… veți putea pleca să vă rezolvați problemele… unde…H.R.C.: …[neinteligibil-vorbesc în același timp]… Ăsta e… ăsta da, e atât… Din păcate, din cauza asta… Eu i-am zis și lu’ DAN: „Bă DANE, m-am făcut de tot râsul. Dacă omul era pe…”.D.D: Dincolo de bani, acoperirea prejudiciului e foarte importantă, pentru că noi putem să dăm în jos… de unde e ăsta să mai dăm în jos. Dar trebuie neapărat plătit, acoperit prejudiciul.H.R.C.: Să mai dăm în jos ce?D.D: Păi, de la ce s-a dat acuma… pedeapsa.H.R.C.: Păi …[neinteligibil]… dăm ceva?D.D.: Nu prejudiciu’…T.D.V.: Nu, mă, anii, anii, de la ani!D.D.: Ani!H.R.C.: A!D.D: Adică putem să mergem jos cu voioșie …[neinteligibil]… Dar trebuie să se întâmple ceva din momentul ăsta… Ei, oricum, de la 10 ani așa cât visa madame… s-a dus către… mai… adică el putea să dea 2 ani și 3 luni pe fiecare faptă. A dat 3 ani, adică a adăugat…H.R.C.: Da. N-a dat …[neinteligibil]… n-a dat …[neinteligibil]…D.D: Ca să nu fie…în ton…H.R.C.: Dar de ce…D.D.:…partea de jos, partea de jos.H.R.C.: Da. Nu. Cred că a făcut… Mai mult de atât nu știu dacă putea, adică…D.D: Dom’le! Bine, ăsta… ca să înțelegeți, deci ăsta i-a fost student lu’… DORU. Deci a fost unul dintre studenții lui buni, care chiar știe carte, știe meserie. A făcut un compromis absolut rezonabil. Adică repet e… dacă putea să meargă pe maxim, dacă voia să meargă pe maxim, putea să dea fără …[neinteligibil]… că nu dă. 10 ani putea să dea. 10 ani cu un spor și cu asta… ieșeau 12 ani, 12 ani, da.H.R.C.: Am întâlnit o expresie acolo, la un moment dat a zis că…D.D: Haideți că a fost elegant.H.R.C.: A zis că inteligența sau cel puțin școala nu ar fi permis oricui să facă asemenea…D.D: Vă admiră!(…)”.
