Întrebat de ce a ales să candideze din nou la prezidențiale, Kelemen Hunor a răspuns: „În primul rând trebuie să avem candidat. Mai ales într-un an în care alegerile parlamentare și prezidențiale sunt împreună în trei săptămâni diferite, fiindcă dacă nu ai candidat la prezidențiale rămâi izolat în județ. Cu listele tale județene pentru Parlament, toată lumea acum e atent cine va fi președintele României și trebuie să ai posibilitatea de a explica oamenilor ce vrei, ce dorești, cum vezi viitorul României, pe de o parte. Sigur, asta poate să facă și altcineva, dar colegii mi-au zis că este datoria ta, ești președintele Uniunii, trebuie să duci tu această muncă. Pentru mine nu a fost o ambiție personală. Eu știu cât putem obține, știu cam unde suntem în acest moment, dar nici nu pot să refuz o astfel de muncă dacă e din partea colegilor. Dacă am fi avut alegeri în septembrie, prezidențiale, așa cum coaliția inițial a dorit, atunci probabil că nu eu aș fi fost candidatul, fiindcă era o distanță de la prezidențiale până la parlamentare, puteai să așezi altfel strategia de campanie”.
Referitor la membrul din CCR, Attila Varga, care provine din UDMR, și nu s-a mai prezentat pentru întocmirea motivării în cazul respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă pentru alegerile prezidențiale, Hunor a acuzat un complot.
„Nu a fost chemat la sediul UDMR niciodată. De când e la Curtea Constituțională judecător, niciodată n-a venit la UDMR. Deci este un neadevăr. Nu știu de unde pleacă, unde vine. Că a fost raportor… Președintele Curții decide cine este raportor. Eu, când am citit atunci, m-am și enervat. Că aici trebuie să fii extrem de pervers din punct de vedere politic să dai lui Attila Varga să fie raportor la această chestiune. Fiindcă imediat se va interpreta într-un anumit mod. Dar tu, ca judecător, trebuie să refuzi președintele când îți dă o speță și spune să fii raportor. Eu zic că a fost o greșeală tactică. Pe mine m-a enervat chestia asta. Eu nu știam în momentul în care a fost dată decizia. Nu știam. Am citit a doua zi că de fapt el a fost raportor. Nu am vorbit cu el despre chestia asta. Și, bineînțeles, a semnat raportul, așa cum știu eu. El este profesor universitar. În ziua respectivă am înțeles că era la universitate. Avea cursuri. Deci n-avea cum să fie… Dar urma să vină mai târziu și n-a mai venit. Dar sunt convins că a semnat fiindcă cu chestiile astea nu te joci.
Indiferent cine propune să meargă acolo, când merge acolo nu mai reprezintă partidele politice. Eu cred că un judecător, din acest punct de vedere, mai ales la Curtea Constituțională, are discerptământul și libertatea de a decide în funcție de conștiință. Apoi, hai să vedem decizia. Eu am spus că în astfel de situații e bine să decidă electoratul. Și nu pentru declarațiile doamnei Șoșoacă legate de ideologia legionară, nu neapărat pentru celelalte declarații, că pot fi încadrate în declarații politice, ai imunitate, poți să spui orice prostie dorești, te apără imunitatea parlamentară. Dar, pentru ultraj, nu. Ultrajul e cu totul și cu totul altceva.
Am criticat când credeam că nu e ok, până la o anumită limită. Fiindcă, totuși, eu cred că respectul față de Curtea Constituțională este mult mai important decât o decizie anume care îmi place mie sau nu-mi place mie. După aceea, precedentul, da, s-ar putea să fie un precedent. Aici nu avem de unde să știm ce se va întâmpla mai târziu. Dar dacă eu mă uit la comportamentul, deciziile, declarațiile colegilor mei, și în momentele în care noi am criticat anumite decizii sau am avut anumite poziții, se încadrau în limitele constituționale. Niciodată nu am făcut lucruri care nu pot fi încadrate în limitele constituționale. Când faci reviziunea Constituției, indiferent în ce modalitate faci, înseamnă că nu ești de acord cu Constituția în vigoare. De aceea vrei să revizuiești. Asta înseamnă că tu vrei să schimbi Constituția, dar nu înseamnă că ești împotriva Constituției.
Nu e momentul, nu e majoritate pentru așa ceva. Și Constituția României este în 2024 legea fundamentală care poate să ducă România spre un trai mai bun pentru români, spre o normalitate între relațiile cetățean, instituțiile statului și așa mai departe. Nu acolo ne împiedicăm.
Când discutăm despre această speță, totuși, eu aș fi crezut că în 2024 electoratul ar fi fost cel care trebuia să decidă. Am spus de la bun început, nu mi-am schimbat punctul de vedere, dar există câteva nuanțe, totuși. Și spun asta în condițiile în care nu sunt de acord cu Diana Șoșoracă pe niciun subiect. Deci noi nu ne întâlnim pe niciun subiect”, a spus Kelemen Hunor, marți seara, la Realitatea PLUS.
