Preşedintele iranian Ebrahim Raisi, despre care nu se ştie nimic în urma prăbuşirii elicopterului în care se afla, conduce Iranul din 2021.
În aparițiile sala poartă mereu un turban negru şi un veşmânt clerical.
Raisi, în vârstă de 63 de ani, este considerat un ultraconservator şi un susţinător declarat al legii şi ordinii.
Duminică, în nord-vestul Iranului, se desfăşoară o operaţiune intensivă de căutare a elicopterului care îl transporta, care a fost implicat într-un „accident”, potrivit oficialilor şi presei oficiale.
Prezentându-se drept campionul claselor defavorizate şi al luptei împotriva corupţiei, Raisi a fost ales la 18 iunie 2021 în primul tur al unui scrutin marcat de o rată de abţinere record pentru un scrutin prezidenţial şi de absenţa unor rivali puternici.
El i-a succedat moderatului Hassan Rohani, care l-a învins în alegerile prezidenţiale din 2017 şi care nu a fost eligibil pentru realegere după două mandate consecutive.
Raisi a devenit şi mai puternic din alegerile legislative desfăşurate în martie şi în mai, primele alegeri naţionale de la mişcarea de protest care a zguduit Iranul la sfârşitul anului 2022, după moartea lui Mahsei Amini, o tânără arestată pentru că nu a respectat codul vestimentar strict al Republicii Islamice.
La vremea respectivă, preşedintele iranian s-a felicitat pentru „o altă înfrângere istorică aplicată duşmanilor Iranului după revoltele” din 2022.
Parlamentul, care va intra în funcţie la 27 mai, va fi în mare parte sub controlul taberelor conservatoare şi ultraconservatoare care susţin guvernul său.
Duşman declarat al Israelului
În ultimele luni, Raisi s-a prezentat ca un adversar hotărât al Israelului, duşmanul declarat al Republicii Islamice, acordând sprijin mişcării islamiste palestiniene Hamas de la începutul războiului declanşat de Israel împotriva acesteia în Fâşia Gaza, la 7 octombrie 2023.
El a justificat astfel atacul fără precedent lansat de Iran împotriva Israelului, la 13 aprilie, cu 350 de drone şi rachete, dintre care majoritatea au fost interceptate cu ajutorul Statelor Unite şi al altor câteva ţări aliate.
Raisi se află pe lista neagră a SUA a oficialilor iranieni sancţionaţi pentru „complicitate la încălcări grave ale drepturilor omului”, acuzaţii pe care autorităţile de la Teheran le-au respins ca fiind nule şi neavenite.
Elev al lui Khamenei
Născut în noiembrie 1960, în oraşul sfânt şiit Machhad (nord-est), Raisi a petrecut trei decenii urcând în ierarhia sistemului judiciar, după ce a fost numit procuror general al oraşului Karaj, în apropiere de Teheran, la vârsta de doar 20 de ani, în urma victoriei Revoluţiei islamice din 1979.
A fost apoi procuror general al Teheranului între 1989 şi 1994, apoi adjunct al şefului autorităţii judiciare între 2004 şi 2014, anul în care a fost numit procuror general al ţării.
În 2016, liderul suprem Ali Khamenei l-a plasat în fruntea puternicei fundaţii caritabile Astan-é Qods Razavi, care gestionează mausoleul Imam-Reza din Mashhad, precum şi un uriaş portofoliu industrial şi imobiliar. Trei ani mai târziu, a devenit şeful Autorităţii Judiciare.
Nu foarte carismatic şi purtând întotdeauna turbanul negru al unui „seyyed” (descendent al lui Mahomed), Raisi a studiat religia şi jurisprudenţa islamică sub conducerea ayatollahului Khamenei.
Căsătorit cu Jamileh Alamolhoda, profesoară de ştiinţe educaţie la Universitatea Shahid-Behechti din Teheran, cu care are două fiice care sunt absolvente de universitate, Raisi este ginerele lui Ahmad Alamolhoda, imam şi reprezentant provincial al Liderului Suprem în Mashhad, al doilea oraş ca mărime din Iran.
Conştient, fără îndoială, că trebuie să încerce să unească o societate iraniană divizată pe tema libertăţilor individuale, el s-a angajat, în timpul campaniei electorale din 2021, să fie apărătorul „libertăţii de exprimare” şi al „drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor iranieni”.
